Frații mei! Priviți în jur, creștinismu-i slab de tot,
Unii-și chinuiesc viața cum s-a întâmplat cu Lot.
Transcendentalismul azi uși deschide peste tot,
Nebunia e la culme, dar e scris: vor pieri-n foc.

Dacă predici adevărul astăzi, ești disprețuit,
Oamenii nu vor s-audă de Hristos cel răstignit.
Crucea nu-i mai cucerește, harul mulți l-au risipit,
Iar nădejdea învierii mulți creștini au părăsit.

Dacă predici de iubire, de iertarea prin Hristos,
Prea mulți azi le ignoră, spun că nu sunt de folos.
Dragostea lui Dumnezeu o resping neîndoios,
Căci necazul și durerea sunt în lume de prisos.

Dacă-ar fi iubirea sfântă, dacă Dumnezeu mai iartă,
De ce vin focuri, taifunuri, moartea cu a ei răsplată?
Iertarea lui Dumnezeu pe la Cruce nu-i mai poartă,
Iar secularismul spune: credința nu se mai poartă.

Știința a crescut enorm, dar și tehnologia iarăși,
Astfel, firea ne explică, logica-i a lor tovarăși.
Vremea veche a trecut, astăzi avem cercetători,
Filozofi-n manuscrise se declară-ai lor urmași.

De mai predici azi credința, de le spui de pocăință,
Te declară ca vrăjmaș, înduplecător de voință.
Caută pofte, satanismul îl slujesc cu-ntreaga ființă
Și nu vor să recunoască trăirea în necredință.

De le spui de Dumnezeu, că din vânt, foc, soare, ploi,
Face slujitori temeinici să lucreze pentru noi,
Să ne-aducă împlinirea chiar și-n vremuri de nevoi,
Ca s-anunțe stricăciunea, răutățile din noi,

Te vor socoti fanatic, retardat și respingând fericirea,
Te vor biciui cu vorba, urând propovăduirea.
Însă tu să predici adevărul, judecata și-nvierea,
Predicând vestea cea bună, ei vor găsi mântuirea.

Azi se cere să plătești un preț scump pentru vestire:
Defăimare, sacrificiu și dispreț la convertire.
Creștinismul cel de formă nu mai caută salvare,
Se aseamănă cu lumea și nu dorește transformare.

Frații mei! Priviți în jur, creștinismul încet moare...
Unii-s chinuiți de modă, smartphone-uri, televizoare.
De sfințenie, rugă și post cine mai grijă oare?
Biserica e sub asediu, câți vor ieși la-ntâmpinare?

Haideți, frații mei, la Cruce să privim iar la Isus,
Trăim zilele din urmă, prin Cuvânt Isus ne-a spus:
Ca în zilele acestea să fim treji, privind în sus.
Toți acei care-L așteaptă, care Îl iubesc nespus...

Vor fi înălțați la ceruri, în urmă lăsând pământul,
Ca Împăratul plin de slavă va veni, scrie Cuvântul,
Să-Și ducă acasă Mireasa, că și-a curățit veșmântul,
Îmbrăcată-n har și-n slavă, o va întâmpina Preasfântul.

Fraților, atunci tot cerul va-nceta orice lucrare,
Și uimiți de-atâta slavă izbucni-vor în cântare:
Mielul Și-a adus Mireasa: glorie, cinste și onoare,
Tatăl, Fiul, Duhul, îngeri toți vor fi în sărbătoare.

Poporule, te trezește, strigă Duhul Sfânt mereu,
Căci aceste adevăruri se-mplinesc prin Fiul Său.
Scoală-te, privește-n sus, norul alb se va vedea,
Căci pe nori vine Isus, Mireasa spre a-Și lua.